61 de ore de așteptare! Romanul lui Lee Child.

61 de ore de așteptare! Acesta este titlul ultimului roman de Lee Child pe care l-am citit și cam tot atâta a durat de când am dat comanda și până când l-am primit. Mi-a făcut o impresie deosebită așa că am să spun câteva cuvinte despre roman.

 

61-de-ore

Mai întâi trebuie să spun că este unul din acele romane pe care nu îl poți lăsa din mână și la care abia aștepți să întorci pagina ”să afli ce se mai întâmplă”. Un clișeu des folosit de cei care descriu la modul superlativ o carte dar de data asta perfect adevărat. E un meșteșug pe care m-am străduit să îl prind ”din zbor” pentru că este o cale sigură de a captiva cititorul și de a-l face să revină la cărțile tale.

Dovada cea mai clară a fost faptul că deși îmi propusesem să îl citesc în trei zile libere – câte 160 de pagini pe zi, pentru că are nu mai puțin de 480 pagini – l-am terminat în mai puțin de două zile.

Încă un lucru care l-am remarcat a fost lipsa zorzoanelor stilistice și simplitatea stilului. Ușurința asta în exprimare poate duce la concluzia că oricine ar putea să scrie așa. Trebuie să scrii și să rupi multe mii de pagini până să îți dai seama că această aparentă simplitate este rodul unei munci îndârjite sau al unui talent ieșit din comun. Nu sunt foarte sigur despre ce anume este vorba la Lee Child dar înclin să cred că este un amestec optim între cele două. Nu m-ar mira ca exegeții literari să descopere în cele din urmă că este vorba de proporția de aur, acel enigmatic ”phi”  egal aproximativ cu 1,618.

Dar indiferent care este metoda folosită singuraticul erou Jack Reacher vrea să rezolve un caz în mijlocul căruia a picat ca de obicei datorită întâmplării și mai ales obiceiului de a călători fără țel, sau aproape fără țel, prin toată America.

Nu știu sigur câte romane a scris Lee Child avându-l ca erou pe Jack Reacher dar pentru cine le-a citit pe toate se pot observa mici începuturi de idei care se repetă. De remarcat ar fi faptul că fiecare aventură este garnisită cu câte o nouă femeie care la sfârșitul romanului moare sau dispare în depărtare lăsând loc celei din romanul viitor. Un alt clișeu ar fi instalațiile militare vechi, catacombe și silozuri cu diferite furnituri militare numai bune pentru urmăriri și alte aventuri palpitante. În partea cu femeile parcă aduce puțin cu modul ușuratic în care James Bond tratează partea feminină a vieții.

În curând voi primi și romanul ”Convinge-mă” de același autor așa că îmi voi putea clarifica anumite convingeri.

 

Anunțuri


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s