Vă spuneam de”Comisarul și cei șapte pitici”

Vă spuneam de”Comisarul și cei șapte pitici” că poate fi găsit la preț redus aici:

http://www.elefant.ro/carti/fictiune/literatura-de-divertisment/politista/comisarul-si-cei-sapte-pitici-325679.html

Comisarul si cei sapte pitici-cov

M-am gândit să vă ofer și un scurt fragment din primul capitol:

”Prin mintea lui Octavian treceau o mie de gânduri: probabil că era un admirator secret al Violetei şi cum, în serile când se credeau neobservaţi, schimbaseră câteva gesturi tandre, probabil că-l făcuse gelos.

— Hei, stai puţin să-ţi explic, începu el, dar bărbatul nu părea să îl asculte, ci studia cu atenţie mecanismul arbaletei, iar Octavian se străduia să-şi aducă aminte dacă aceasta avea piedica pusă ori nu.

Se pare că uriaşul se dumirise între timp cum funcţionează mecanismul, pentru că o apropie la mai puţin de un metru de fruntea piticului:

— De la distanţa asta e imposibil să ratez, mormăi el.

— Mărul este puţin mai sus… începu să spună Octavian, dar chiar în acel moment bărbatul apăsă trăgaciul şi săgeata i se înfipse în frunte, cu un zgomot ciudat de rupere şi zdrobire a oaselor străpunse.

De la o distanţa atât de mică, săgeata de oţel îşi păstră întreaga putere, astfel că, după ce îi străpunse craniul, se înfipse adânc în trunchiul ulmului pitic, cufundându-l pe Octavian într-un întuneric pe care nici o dâră de lumină nu îl mai putea străpunge.

Cu o clipă înainte de a mai înceta să gândească, un fragment de idee îl mai bântui: „Ce bine că nu am chemat-o pe Violeta cu mine în seara asta…”

Bărbatul uriaş privi curios spasmele piticului, apoi, după ce corpul acestuia încetă să se mai mişte, aruncă arbaleta într-un tufiş şi scoase din buzunar un petic de hârtie pe care îl prinse cu un bold de pieptul cadavrului. Apoi, folosindu-se de un cleşte puternic, îi tăie degetul mic de la mâna stângă şi îl puse într-o pungă transparentă. Zâmbind absent, îl vârî în buzunarul de la spate al pantalonilor şi se îndreptă spre ieşirea din parc cu paşi mari şi egali. Abia după ce părăsi ultima alee, îşi scoase de pe mâini mănuşile transparente, din latex, şi le aruncă într-un coş de gunoi.”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s