Am participat la concursul Helion

Am participat la concursul Helion de aici:

http://www.helionsf.eu/premii-mai-mari-2/

Sper să „împuşc” vreun premiu şi de data asta. Ar fi binevenit şi prin suma adusă deoarece la proiectul literar s-au înscris mult mai puţini amatori decât am sperat. Să nu uităm că în anul 1987 la acelaşi concurs am luat premiul I 😦

Oricum ar fi cartea ” Întâlnire cu dragonul” va apare în termenul stabilit chiar dacă voi completa eu diferenţa.

Mai puteţi să vă înscrieţi până luni dimineaţa la ora 8 când voi trimite fişierele la editură.

Bloggeri şi bloggeriţe din toate ţările uniţi-vă!

Bloggeri şi bloggeriţe din toate ţările uniţi-vă!

Pentru că am aproape o sută de vizitatori zilnici este normal ca printre ei să se găsească şi bloggeri.

Am repetat şi repet din nou invitaţia de a-mi trimite o adresă poştală unde să vă trimit – fără nici o obligaţie – din volumele pe care le mai am în bibliotecă. Costul poştal în cazul în care trimit plic cu rechizite este destul de mic ca să îl pot suporta eu fără să dau faliment. Curaj aşadar! Citiţi ce vă trimit şi dacă vă place scrieţi. 🙂

Aştept aici adresa poştală somesan_sergiu@yahoo.com

Mai sunt cinci zile în care vă puteţi hotărî pentru o Întâlnire cu dragonul… :)

Aştept urgent fotografiile celor care s-au înscris deja

Pentru că am cincisprezece povestiri scrise şi publicate online prin diferite reviste am hotărât să le strâng într-un volum .

EXEMPLU

(Fotografiile vor fi tipărite color)

Pentru a primi un volum cu dedicaţie ca în imaginile alăturate este suficient să îmi viraţi ( sau să-mi trimiteţi prin poştă) 30 de lei. Se pot da şi personal. Pentru aceşti bani primiţi cartea „Întâlnire cu dragonul” cu textul de mai sus şi autograf plus încă o carte la alegere – tot cu autograf ( Să n-o săruţi pe Isabel sau Numărul fiarei). Se pot trimite şi în Uniunea europeană dar numai în urma unei discuţii privind costul transportului. Proiectul se va încheia la 1 noiembrie 2015 pentru a putea beneficia de carte înainte de Crăciunul 2015. Puteţi solicita şi pentru copii, un prieten sau prietenă acest cadou, important este ca numele şi prenumele şi o fotografie să fie transmise pe emailul somesan_sergiu@yahoo.com.

Recenzie la romanul „Apocalipsa după Ceauşescu”

Tîrziu de tot am găsit o recenzie la romanul „Apocalipsa după Ceauşescu”

https://www.goodreads.com/book/show/16173133-apocalipsa-dup-ceau-escu

Jules rated it 4 of 5 stars

”Ce mi-ar plăcea să-l văd pe Țepeș plimbându-se prin București cu o rezervă zdravănă de țepușe după el…”

În ultima vreme cărțile autorului Sergiu Someșan sunt promovate intensiv pe internet, mai ales pe blogurile românești așa că am fost reluctant în a mă abține de la a-i citi cărțile în virtutea ideii că la pomul lăudat nu te duci cu sacul mai ales dacă sunt destui pe lângă așteptând să-și încarce și ei sacii. Așa că pot spune că a fost pur și simplu un gest spontan faptul că am cules din librăria de la colț prima lui carte pe care am găsit-o, Apocalipsa după Ceaușescu.
E o carte subțire și lejeră, mai mult o gustare și poate fi savurată perfect în tren de la Cluj la Brașov sau de la Oradea la Cluj, ba chiar de două ori.

Este prima carte a scriitorului pe care o citesc însă mi-a oferit o vagă impresie despre ce fel de autor este Sergiu Someșan. Dacă scriitorii ar fi sportivi olimpici atunci el ar fi un sprinter la categoria 100 de metri. Dacă scriitorii ar fi mașini de curse, el ar fi un top fuel dragster. Sergiu Someșan are o idee, o valiză de unelte pentru a o expune, își face treaba rapid si precis apoi își ia catrafusele și pune punct. 150 de pagini sunt de ajuns pentru o idee de baza și una-două satelite. E un sprint literar fără prea mult build-up. Poate aceasta e și motivul atracției cititorilor pentru stilul său, idei singulare într-o lucrare simplă dar bine realizată care să contrasteze cu tomurile literare complexe din care cititorii pierd oricum jumătate din idei.

Noțiunea de bază din spatele cărții e foarte atractivă poate numai datorită faptului că este incredibil de autohtonă (cartea ar fi imposibil de publicat pentru un public internațional), pentru că ne izbim de ea atât de des încât atunci când o descoperim în carte pare că face parte din noi. Populația îmbătrânită înainte de vreme și depășită de evoluția rapidă a societății, de globalizare simte că i-au fost furate tinerețea și rolul în societate. Această populație caută să se refugieze în lumea idilică a minții în care sunt veșnic tineri, în putere, cu un rol bine definit în societate și în care restricțiile și îngrădirea libertăților de dinainte de ’89 nu au existat niciodată (nici nu au existat, nu le poate dovedi nimeni că ar fi altfel).
Scriitorul introduce tocmai această posibilitate a întoarcerii personalității și simbolului perioadei comuniste – soții Ceaușescu. Pentru un observator extern reacțiile stârnite de miraculoasa întoarcere par a fi confabulațiile autorului, dar pentru cititorul român ele sunt cele așteptate.

De la începutul cărții naratorul pare să contrasteze cu personajul său, pe cât de plin de energie și hip e primul pe atât de obosit și dornic de hibernare e celălalt. De-a lungul cărții personajul evoluează și își recâștigă energia pe care o pierduse. Consider asta a fi una din ideile satelite a autorului: pe tărâmul mioritic omul de după 60 de ani se simte vlăguit, stors de energie și moral deja se îmbarcă în Expresul Morții deși el poate nu o să plece decât peste 10-20 de ani. Considerând că acesta e scopul lui acum, pensionarul tipic își cumpără bilet (doar dus) și urcă în vagon unde așteaptă zeci de ani apatic să plece trenul (oricum e obișnuit cu mersul trenurilor din România, deja nu îl mai deranjează).

Decesul faimoasei perechi s-a înregistrat în memoria românilor ca un fenomen științific alături de gravitație, magnetism și descărcările electrice și chiar dacă e șocantă întoarcerea lor, mințile mistice se mulțumesc să atribuie această întoarcere pe seama unui miracol divin și, într-adevăr, nu ar fi exclus în sânul acestui popor ca peste 100 de ani să apară în calendar Sfinții Niculae și Elena la 7 zile după Sfinții Constantin și Elena.

Condiția umană e privită din perspectiva unei complete lipse de valori: în trecut revoluția ar fi putut fi înăbușită ușor cu casete porno și DVD-uri iar în prezent presa are grijă ca industria pornografică și consumerismul să distragă atenția maselor de la adevăratele probleme.
Episodul cu Ildiko m-a trimis imediat cu gândul la Femeia de Ciocolată a lui G. Mihăescu; poate că e inspirat sau nu. Destule exprimări și expresii trădează originea etnică a scriitorului născut în Reghin (salutări din Tg. Mureș) și am savurat replicile sfătoase ale personajelor.

În concluzie recunosc că am gustat cartea, a fost o lectură lejeră plăcută și am apreciat stilul adoptat de autor deși aș fi preferat personaje mai complexe, idei mai bine întrepătrunse între ele, evenimente mai puțin superficiale. Pe viitor probabil că voi citi și cărți mai recente ale autorului să descopăr cum se pliază acest stil pe diferite subiecte.

Pentru că „Vampirul de pe strada Sforii” se găseşte iar la reducere

Pentru că „Vampirul de pe strada Sforii” se găseşte iar la reducere aici:

http://www.librarie.net/p/251221/Vampirul-strada-Sforii-Sergiu-Somesan

m-am gândit să vă dau câteva amănunte despre modul cum am scris acest roman.

Trebuie să spun că iniţial l-am conceput ca pe un roman grafic şi numai costurile tipografice au împiedecat punerea în practică a acestei idei. ( De fapt mai corect ar fi fost să spun roman fotografic după cum o să vedeţi imediat.) Oricum nu am renunţat la idee şi în măsura în care voi găsi un editor receptiv sunt gata să iau Braşovul la pas pentru un alt roman 🙂

Totuşi, cum am bântuit cu fetiţa mea de mână tot Braşovul pentru căutarea unor cadre bune de prins în roman nu mă pot abţine să le pun măcar aici pe site.

La pagina şapte veţi întâlni următorul text care ar fi trebuit să fie însoţit de următoarea fotografie:  „În dimineaţa zilei de vineri, douăzeci şi patru octombrie 2014, două fetiţe de clasa a treia şi un băieţel de aceeaşi vârstă se grăbeau să ajungă la străduţă, la intrarea dinspre Strada Cerbului. Era ora şapte fără câteva minute şi ei ar fi trebuit să ajungă fix la ora şapte la şcoala din Curtea Honterus pentru că doamna învăţătoare organizase, ca la fiecare început de an şcolar, o excursie surpriză.”

La pagina 51 veţi întâlni următorul paragraf care ar fi trebuit însoţit de fotografia aferentă:

„În drum, au trecut pe lângă fântâna arteziană din preajma Casei Armatei şi, văzând că Brumaru priveşte lung la cele trei sirene, comisarul nu se putu abţine să îi facă un scurt istoric ca de fiecare dată când prindea câte un musafir străin de Braşov:

— Fântâna asta a fost iniţial în faţa Liceului Andrei Şaguna, dar profesorii de acolo s-au opus prezenţei acestor sirene imorale cu sâni dezgoliţi ce stârneau discuţii contradictorii printre liceenii care îşi petreceau pauzele în faţa lor. În urma protestului, fântâna cu grupul statuar aferent a fost mutată în Parcul Rudolf.

— Par cam triste cum arată aşa, fără apă, dar dar stai numai să le vezi cum vor arăta la primăvară. Înviorează tot parcul.”

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Iar la pagina 147 ar fi trebuit să fie inserat Certificatul medico legal de stabilire a virginităţii pentru cea de-a două victimă. Am lucrat destul de mult la el şi chiar dacă numele sunt fictive s-a considerat că aduce prea mult cu un certificat original:

“Scoase dintr-un dosar o foaie de hârtie prinsă într-un plic transparent de probe:

— Iar aici avem Certificatul medico-legal numărul 413 din 14 aprilie anul curent pentru stabilirea virginităţii numitei Vlădoiu Laura. Am pus un agent să îl fotografieze, apoi l-am multiplicat în câteva exemplare color aşa că îl puteţi vedea aici. Nu este foarte clar, dar e suficient pentru a vă putea da seama despre ce anume este vorba.”

 

Prima recenzie la volumul „Şapte flori erotice”

Prima recenzie la volumul „Şapte flori erotice” poate fi găsită aici:

http://culore.blogspot.ro/2015/10/loredana-citeste-sapte-flori-erotice-de.html

Pentru cei care doresc volumul cu autograf mai am câteva exemplare din rezerva strategică din ediţia a doua de la editura Vremea. Dar îl mai puteţi găsi şi pe la diferite librării, dar la raionul de cărţi medicale – sexologie

O frumoasă iniţiativă la care sunt fericit să particip

O frumoasă iniţiativă la care sunt fericit să particip are prietenul meu „Manea Mihai-croco” – aşa poate fi găsit pe facebook 🙂

El „uită” câte o carte pe băncile din Cişmigiu şi lasă câte un bileţel găsitorului să transmită cartea mai departe. M-am bucurat să pot participa şi eu la acest proiect. Ar trebui ca toţi cei care iubim cartea să avem mai multe astfel de iniţiative, cu speranţa că vor prinde mai ales la cei tineri. Felicitări pentru Mihai!

Recenzie la cartea „Numărul fiarei”

Ultima recenzie la cartea „Numărul fiarei”se poate citi aici:

http://funions.ro/recenzii/numarul-fiarei-de-sergiu-somesan/

Am pornit un proiect literar inedit cu ajutorul prietenilor mei de pe facebook şi blog.

Sursă: Am pornit un proiect literar inedit cu ajutorul prietenilor mei de pe facebook şi blog.

Încă o recenzie la volumul „Să n-o săruţi pe Isabel”

Încă o recenzie la volumul „Să n-o săruţi pe Isabel” aici:

https://lifewithyourbooks.wordpress.com/2015/10/12/recenzie-sa-n-o-saruti-pe-isabel/

”Să n-o săruți pe Isabel” m-a cucerit. O carte extraordinară, superbă. Poveștile sf scrise de domnul Sergiu Someșan par a fi magice. Vă recomand din suflet această carte, o carte impresionantă, o carte frumoasă, cu intrigi și răsturnări de situație. Dacă nu ești cucerit de la prima pagină, înseamnă că nu ai fost suficient de atent! E un must pentru orice cititor de sf-uri și orice cititor care citește literatură contemporană de prin țară!!