Tocmai am terminat o povestire ciudată: „Tocăniţă de înger cu smântănă” şi am citit-o cu voce tare să descoper posibile inadvertenţe care se pot descoperi numai la o lectură atentă. Un prieten care era de faţă a avut o replică de tot hazul: ” Şi te mai miri că te calcă maşinile!” Va trebui să am zilele următoare grijă pe unde merg:)
Arhivele lunare: ianuarie 2013
Am revenit la viaţă
De patru zile sunt la Tg. Mureş pentru recuperare. Vestea bună este că totul merge spre bine cu paşi repezi. Mă recuperez rapid şi în câteva zile voi putea să scriu normal. Vestea rea este că mi-am uitat telefonul la Codlea şi mă simt rupt de lume. Astă noapte am visat că m-au căutat la telefon trei edituri ca să îmi propună un contract de colaborare. Bine că am măcar internet astfel că dimineaţa m-am putut conecta la realitate: cele trei edituri erau de fapt numai una – Texarom. Am primit linkurile spre librăriile virtuale de unde se poate cumpăra Apocalipsa după Ceauşescu:
https://itunes.apple.com/us/book/apocalipsa-dupa-ceausescu/id594571067?ls=1
Din discuţiile cu prietenii am ajuns la concluzia că nu se merită să traduc în engleză Apocalipsa după Ceauşescu. Este prea ancorată în mediul românesc pentru a fi percepută cum se cuvine de un străin. Poate voi face acest lucru cu Apocalipsa după Virgil dar numai dacă reuşesc să scriu romanul suficient de sine stătător. Sau poate că ar trebui să spun: numai dacă reuşesc să scriu romanul! Am o perioadă nefastă şi un anume blocaj mintal dar numai la acest roman.
Tocmai descriam o scenă în care profesorul Adam este dus rapid la Casa Albă pentru a rezolva o situaţie de urgenţă ( Statele Unite erau atacate de Câini de război – maşinării practic indestructibile) când m-am oprit brusc din scris. Cât de mult pot să o iau razna fără să îmi pierd respectul de sine, m-am întrebat eu atunci, realizând că parcă descriam o scenă din Transformers.
Dar să las creaţia pentru la noapte şi să vedem ce fapte s-au mai adunat în lume din momentul în care eu am testat cu umărul bordurile Codlei.
Romanul Apocalipsa după Ceauşescu este bine perceput de către oamenii de care chiar îmi pasă. După prezentarea mai mult decât favorabilă a lui Ştefan Ghidoveanu pe blogul lui, iată că şi Cătălin BADEA-GHERACOSTEA are cuvinte frumoase despre roman aici:
Numai câteva zile mai târziu, Liviu Radu nu se lasă mai prejos şi in revista Nautilus face o recenzie romanului aici:
http://revistanautilus.ro/recenzii/redescoperirea-lui-ceausescu/
Cuvintele frumoase despre roman ale acestui povestitor desăvârşit care este Liviu Radu m-au ajutat mai mult decât pot să spun aici.
Departe de mine gândul să transform blogul într-un jurnal zilnic dar voi încerca să aduc cât mai des amănunte despre mersul lucrurilor. Nu ca ar interesa pe cineva dar este un bun exerciţiu şi care mă va obliga zilnic să scriu ceva.